Thursday, July 11, 2013

Ce bloguri mai citesc



     După cum poate aţi observat, nu am blogroll, adică acea listă de bloguri recomandate către care cei mai mulţi confraţi pun legături. Motivele nu sunt multe, nici prea interesante. E suficient să spun că, în primul şi în primul rând, sunt atât de neîndemânatic cu tehnica, încât mi-ar fi greu să alcătuiesc şi să reîmprospătez o asemenea listă. Însă citesc bloguri. Pe unele zilnic, pe altele pe apucate, pe unele de câţiva ani, pe altele doar de câteva săptămâni. Şi m-am gândit că în loc de blogroll pot să le ofer celor interesaţi un fel de revistă a acestui gen de presă, cât se poate de personală. Menţiunile sunt într-o ordine mai mult sau mai puţin întâmplătoare, fără pretenţii de ierarhizare. Aşadar, să purcedem.
     Ziua mea de lectură online începe aproape de fiecare dată cu Blogul lui Claudiu Târziu (http://c-tarziu.blogspot.ro/). La fel ca revista şi platforma „Rost”, la care am bucuria să colaborez din când în când, avem aici de-a face cu un blog de cultură creştină. Articulat şi variat, blogul lui Claudiu Târziu propune teme de actualitate politică şi culturală, reflecţii duhovniceşti, interviuri, discuţii pe teme sociale, politice şi culturale, reportaje, totul condimentat din când cu un pic de literatură şi, până la un moment dat, muzică. Limbajul e modern, duhul tradiţionalist, fără a fi închistat sau blocat în forme. Blogul lui Claudiu Târziu e rezultatul nesistematizat, dar cât se poate de viu, al unui spirit al dreptei. În plus are un blogroll excelent, cu câteva porţi deschise spre actualitatea politică şi realitatea duhovnicească.
     „Vecin” de idei şi de preocupări cu Claudiu Târziu este Blogul lui Răzvan Codrescu (http://razvan-codrescu.blogspot.ro/). Literat, poet, traducător, eseist, publicist, Răzvan Codrescu propune de obicei articole mai ample, concentrate în jurul aceleiaşi viziuni naţional-creştine pe care o găsim şi la Claudiu Târziu. De multe ori găsim aici adevărate studii, fie despre marile figuri ale dreptei, fie despre problemele actuale privite din aceeaşi perspectivă. Literatura este la rândul ei prezentă, o bună parte dintre poeziile lui Răzvan Codrescu fiind publicate aici înainte de a ajunge între copertele unui volum, la fel ca fragmente din traducerile din Dante sau Sfântul Ioan al Crucii. În plus, de ceva vreme, pe acest blog apare o antologie formată din cele mai importante articole publicate în „Puncte cardinale”, una dintre revistele de înaltă ţinută ale dreptei româneşti post-1989.
     Lărgind un pic spectrul, trecem la blogul „Surpriza lui Mihnea Măruţă” (http://mihneamaruta.ro/) – nicio legătură (cred) cu personajul realizator de emisiune de can-can. Mihnea Măruţă abordează teme politice şi sociale într-o abordare din care nu lipsesc sensibilitatea artistică şi meditaţia. Găsim aici dezbateri despre crizele politice şi economice, recomandări de filme, interviuri cu personalităţi din cele mai diverse domenii, cugetări despre fotbal şi religie şi – întotdeauna – în colţul din stânga sus ne aşteaptă un filmuleţ-surpriză de câteva minute, care poate fi un cântec nou sau o interpretare deosebită a unuia mai vechi sau, ca în această săptămână, un scurt-metraj de animaţie.
     Când vreau să am o imagine a scenei politice deschid legătura către blogul lui Paul Ghiţiu (http://paulghitiu2009.blogspot.ro/). Publicist, scriitor şi regizor, autorul acestui blog se ocupă în special de actualitatea politică – pe care a cunoscut-o şi din interior, ca membru-fondator şi senator al Uniunii Forţelor de Dreapta – privită dintr-o perspectivă creştină şi cât se poate de realistă. Nici de aici nu lipsesc însă preocupările culturale.
     Şi că tot vorbim despre cultură, cum mi-am descoperit recent pasiunea pentru cinematografie, am şi în această privinţă de făcut câteva recomandări. În primul rând este blogul „Pseudokinematikos” al lui Marian Sorin Rădulescu (http://pseudokinematikos2.blogspot.ro/). Acest cinefil, aşa cum singur se recomandă cu modestie, este de fapt un adevărat profesor de cinema, un om despre care ai impresia – şi nu te înşeli foarte tare – că a văzut TOATE filmele. Blogul poate fi privit ca o prelungire a celor două volume cu acelaşi titlu şi este un îndrumar minunat pentru toţi cei care vor să pătrundă în lumea filmului românesc (în care am descoperit, cu ajutorul autorului acestui blog, bijuterii a căror existenţă nici nu o bănuiam) şi de pretutindeni. Cultura profundă, gândirea creştină şi informaţia bogată dau acestui blog o substanţă care-l face de neocolit.
     În aceeaşi zonă te duce şi blogul Elenei Dulgheru (http://elena-dulgheru.blogspot.ro/), distins critic de film (printre altele), care îmbină activitatea practică – tabere de film – cu reflecţiile despre cea de-a şaptea artă. Elena Dulgheru este una dintre cele mai bune cunoscătoare ale vieţii şi operei marelui regizor rus Andrei Tarkovski, şi multe dintre cugetările dumneaei pe această temă pot fi citite pe blog.
     Tot despre film ne vorbeşte pe unul dintre blogurile sale, „Cinematograffiti”, (http://cinematograffiti.wordpress.com/) şi Laurenţiu Dumitru. În plus, în stânga ecranului găsim şi link-uri către filmele lui Buster Keaton. E un blog de cinefil plin de viaţă, căruia nu i se poate reproşa decât timpul prea lung scurs între două postări.
     Blogul lui Flori Bălănescu (http://flori-balanescu.blogspot.ro/)  îmbină literatura cu reflecţia şi eseistica, într-un stil plăcut lecturii şi adesea foarte lucid. În plus, este o platformă exhaustivă de promovare a unuia dintre scriitorii români în viaţă pe nedrept împinşi spre uitare, Paul Goma.
     Şi dacă după atâtea lecturi vă apucă dorul de ducă, vă recomand blogul „Morbidangeldyana” al Dianei Grigoriu (https://morbidangeldyana.wordpress.com/). Aici alternează în primul rând însemnările de călătorie cu cronicile de concert (de obicei rock). Primele te duc de la Barcelona în Munţii Căpăţânii şi de la piramidele egiptene pe crestele înzăpezite ale vârfurilor din România. Plimbările prin lume sunt însoţite de câteva date istorice, geografice şi sociale despre locurile văzute, în timp ce turele montane îmbină descrierea priveliştilor cu indicaţii mai tehnice pentru „munţomani”. Iar un element important este că toate acestea – călătorii sau concerte – sunt însoţite de multe fotografii minunate. În plus, mai găsim aici din când în când şi câte o reflecţie şi – din păcate mai rar în ultima vreme – încercări literare inedite şi de o mare frumuseţe.
     Şi că tot am vorbit despre muzică, un blog recent dar deja foarte interesant este cel al lui Dan Byron (http://danbyron.ro/). Muzician rock (and more...) tânăr dar respectat, liderul formaţiei Byron, cu studii muzicale academice şi o carieră deloc neglijabilă la activ, ne vorbeşte în special despre muzica rock contemporană. Şi o face ca unul care ştie despre ce vorbeşte şi de la care ai ce învăţa. Eu mi-am notat deja câteva recomandări de pe blogul lui, abia aştept să le ascult.
     Dintre „sportivi” îl citesc în primul rând pe Cătălin Tolontan (http://www.tolo.ro/). Îmi plac curiozitatea lui, verbul tăios, exprimarea concisă şi, evident, pasiunea pentru sport. Şi socotesc că este principalul „responsabil” pentru ridicarea nivelului discuţiilor despre sport, unul dintre primii care au abordat şi latura culturală şi – nu mă feresc de cuvinte – filosofică a fenomenului. (Deşi, ca să-i dăm cezarului ce-i al cezarului, primul a fost probabil Traian Ungureanu – TRU).
     Îmi place şi Cristian Geambaşu (http://blogsport.gsp.ro/geambasu/) , mai ales că mai „scapă” şi un editorial despre vreo trupă de rock progresiv. În plus, cu o abordare asemănătoare celei a lui Cătălin Tolontan, scrie mai mult despre tenis.
     Şi tot despre sport, dar nu numai, citesc adesea şi însemnările în stil „iute şi piperat” al lui Adrian Georgescu (http://www.adriangeorgescu.ro/). Critica acidă şi plină de umor a metehnelor sportului şi vieţii de zi cu zi e o lectură mereu revigorantă.
     Cu toate relele care ne vin prin el, internetul se face şi transmiţător al unor valori perene. Aşa că unele lecturi sunt cu adevărat ziditoare de suflet. „Pridvorul lui Laurenţiu Dumitru” (http://laurentiudumitru.ro/blog/) e un buletin de ştiri creştine. Scurt şi la obiect, scriitorul şi publicistul (mai nou) bănăţean ne pune la dispoziţie informaţii, link-uri, anunţuri şi reflecţii din viaţa duhovnicească. Acestora li se adaugă o serie bogată de recomandări – de la bloguri până la cărţi sau reviste – în dreapta ecranului.
     „Război întru Cuvânt” (http://www.razbointrucuvant.ro/)  le oferă cititorilor fragmente din textele Sfinţilor Părinţi şi ale scriitorilor bisericeşti şi filmări ale unor conferinţe pe teme duhovniceşti sau predici, de cele mai multe ori legate de praznice apropiate sau de personalităţile evocate în perioada în care apar articolele. Uneori nu lipsesc nici polemicile şi mi se întâmplă să văd lucrurile altfel decât cei care redactează blogul (site-ul?), însă cele mai multe texte sunt de mare folos şi pot constitui porţi deschise către o literatură nepreţuită, cu adevărat „aur la preţ de hârtie”... sau de conexiune la net.
     Pentru cei care deja iubesc Sfântul Munte sau pentru cei care vor să-l descopere, un ghid foarte util este blogul „Sfântul Munte Athos” (http://sfantulmunteathos.wordpress.com/) . Intrăm aici un pic în taina acestui loc sfânt, prin citate din Părinţi athoniţi, însemnări de călătorie, nenumărate fotografii, filmări cu slujbe întregi sau scurte cântări, icoane şi anunţuri de pelerinaje.
     Spuneam cândva în glumă că cel mai mare „merit” al meu e că sunt contemporan cu părintele Savatie Baştovoi. Călugărul şi scriitorul basarabean are un blog pe care uneori e mai activ, alteori face pauze prelungi, dar pe care merită oricând să vă aruncaţi un ochi (http://savatie.wordpress.com/) . Găsiţi aici reflecţii duhovniceşti, discuţii despre probleme actuale privite prin ochii unui tânăr şi energic monah sau fragmente din romanele Părintelui, dintre care cel mai recent, autobiograficul „Fuga spre câmpul cu ciori” are poate cele mai sensibile pagini ieşite de sub pana autorului. Părintele Savatie nu se fereşte de polemică şi uneori poţi să nu-i împărtăşeşti părerea, însă sinceritatea şi privirea ascuţită, precum şi un realism creştin plin de viaţă îl fac una dintre vocile importante ale lumii lui Dumnezeu.
     Recent am descoperit un blog cu texte parţial în română, parţial în engleză şi multe fotografii (http://munteanuk.blogspot.ro/) despre care încă nu pot spune multe, dar care la o primă vedere pare foarte promiţător.
     Închei cu prietenul meu Alexandru Rădescu (http://www.alexradescu.ro/). Blogul lui e un potpuriu, un amalgam colorat în care se îmbină articole despre ultimele inovaţii tehnice şi din lumea comunicaţiilor, cugetări duhovniceşti, fragmente muzicale, informaţii despre mărci de bere. Nu e un eclectism gratuit, ci un fel de trecere în revistă a preocupărilor unui tânăr orăşean care priveşte în acelaşi timp spre luminile metropolei şi spre lumina lăuntrică, un fel de colecţie utilă de link-uri expuse mai pe larg.
       Nu sunt acestea toate cele pe care le citesc, şi nici pe acestea toate nu le citesc zilnic. Este însă o primă privire, pe care, cu timpul, sper să o mai completez. Dacă vi se pare interesant ceva, vă doresc lectură plăcută.

8 comments:

Claudiu Târziu said...

Îţi mulţumesc că mă citeşti şi pentru că m-ai menţionat, dragă Paul :-) Cum şi eu te citesc, rămîne numai să ne reluăm amîndoi obiceiul de a scrie ceva mai des :-)

pseudokinematikos said...

Mresi, Paul, pentru recomandare. Uite aici însă un alt punct de vedere despre tonul din Pseudokinematikos (vezi comentariul lui waka la această postare): http://www.mareleecran.net/2013/07/lecturi-obligatorii-de-vacanta.html. E sub un pseudonim pe care opera pop-rock Jesus Christ Superstar îl trimite la AC DC şi la The Life of Brian, iar nu la icoană sau la Biserică. Felul în care suntem receptaţi depinde enorm şi de antenele, setarea, starea sufletească, duhul în care vieţuiesc etc. receptorii. E fair enough. Mulţumesc încă o dată.

Dan Dumitrescu said...

Claudiu Tarziu si Razvan Codrescu : intelectualii care promoveaza nationalism-crestinismul ?
Bravo pentru latura de lectura sectara Dl Grigoriu !

Paul Slayer Grigoriu said...

Sectara? Cred ca nu aveti proprietatea termenilor. Cei doi sunt ortodocsi.

alexander said...

(...)Un rost ne-a dat maicuta noastra, dulcea
Sa fim dintre romani cei mai fierbinti
Din Dolj si pana-n Gorj si pana-n Valcea
Si pana-n Olt si pana-n Mehedinti(...)

Merci de pomenire, fie si asa limitata! haha!
Mi se umflae traficul, sa crape serverele si nu altceva! Noroc ca ma intorsei din concediu la timp, sa mai si scriu ceva sa nu te pierz de cititor ;)

Fie să renască/Țara românească!



Dan Dumitrescu said...

Cunoasteti diferenta intre o secta si o religie ? Numarul !
Din momentul in care se ucide pentru o cauza, aici nationalismul / crestinismul, nu poate fi vorba despre altceva decat despre o mentalitate sectara, fie ea recunoscuta sub o forma de nume de religie. De aceea o consider ne nepromovat. Este opinia mea.

Paul Slayer Grigoriu said...

Da, aceeasi melodie. Razvan Codrescu si Claudiu Tarziu au ucis pe cineva? Sau au laudat pe cineva care ar fi facut-o? Dar discutia nu are sens, pentru ca ati tras singur concluzia - opinia dvs. e ca sunt de nepromovat, deci nu aveti decat sa nu-i promovati. Eu ii pretuiesc si ii promovez. Punct.

Paul Slayer Grigoriu said...

Domnule Dumitrescu, raspundeti pe langa intrebare si comentati in afara subiectului, deci nu mai vad niciun motiv sa va public.