Un cântec pe săptămână - Pensées Nocturnes, "Hel"

Doamnelor şi domnilor, azi vă cer un pic de răbdare. Pentru că aceasta nu este o muzică pe care să o asculţi la cafeaua de dimineaţă, în timp ce îţi verifici mail-ul. Şi nici la o bere cu băieţii. Pensées Nocturnes este o realizare muzicală complexă, deopotrivă avangardistă şi de influenţă clasică. Autorul acestei muzici şi al acestor versuri este Vaerohn - deci avem de-a face cu un one-man-band. Nimic deosebit, mai ales în black-metal. Doar că Pensées Nocturnes ia din black-metal doar anumite valenţe expresive, pe care le trece prin filtrul unei culturi muzicale ce trimite mai degrabă la muzica cultă europeană post-secolul XIX, în timp ce versurile amintesc uneori de o disperare în maniera lui Cioran, una dintre influenţele importante pentru sus-numitul Vaerohn. E o muzică greu digerabilă, dar, la o ascultare atentă, remarcabilă.



Şi să nu-mi spuneţi că e un cântec lung. În fond sunt doar zece minute. Iar albumul se numeşte "Grotesque", este al doilea al proiectului şi a apărut în 2010. Pentru cei interesaţi, iată şi versurile:

Libéré du cercle des temps et de ces lois sans fin
Je flotte tel un ange dans ce douloureux essaim.
Goûte à celui qui berce
Goûte à celle qui perce
Cette ivresse d’ombre qui ouvre l’infini
Ce voile blanc qui tombe et tue l’envie.

Aujourd’hui je vois l’insensé, le néant
Cette futile rage qui nous sert d’écran
La beauté, la laideur, la pureté et la peur
Drôle de jouet que ce monde de pleurs.

Le chemin n’est que souffrance
La lumière qu’espérance.

Elle approche, elle m’attire
Elle se glisse près des rires
Mais je ne suis qu’un ver impuissant
Au centre de ces beaux draps blancs.

C’est la seule qui m’aura fait vivre…