Opera „Faust” a francezului Charles Gounod (1818-1893) a avut un destin oscilant. Respinsă inițial la opera din Paris, a cunoscut un succes răsunător după trei ani de la apariție, devenind cea mai cântată producție muzicală de pe scena din capitala franceză și, mai târziu, lucrarea cu care a fost inaugurată Metropolitan Opera din New York. Libretul urmează uneori linia volumului I al dramei lui Goethe cu același nume (cu câteva momente din partea a II-a), dar numărul pe care vi-l propun poate fi ascultat și ca o piesă separată. Este vorba despre apariția lui Mefisto în mijlocul unui grup de petrecăreți și despre discursul acestuia din care reiese că lumea continuă să trăiască într-o profundă idolatrie. Conținutul textului e ilustrat de o muzică dramatică, agresivă și întunecată, care se poate transforma în avertisment pentru cei ce au urechi de auzit.
Am ales interpretarea de față și datorită subtitrării engleze (destul de
aproximativă, dar suficientă pentru a prinde sensul), dar și pentru calitatea
vocală a bulgarului Nicolai Ghiaurov (1929-2004), unul dintre marii
bași-baritoni ai scenei europene de operă. „Faust” este opera cu care Ghiaurov
și-a început cariera americană, dar și cea care i-a marcat într-o anumită
măsură destinul personal, căci soția lui, soprana italiană Mirella Freni (născută
în 1935 și încă în viață) a jucat rolul Margaretei în opera lui Gounod. „Le
veau d'or”, cu melodia antrenantă și ușor de reținut și cu refren, este un
adevărat hit în stil operatic. Și o imagine cât se poate de actuală.
Le veau d'or est toujours debout!
On encense sa puissance
d'un bout du monde à l'autre bout.
Pour fêter l'infâme idole,
rois et peuples confondus,
au bruit sombre des écus,
dansent une ronde folle,
autour de son piédestal!
Et Satan conduit le bal.
Le veau d'or est vainqueur des dieux!
Dans sa gloire dérisoire
le monstre abject insulte aux cieux.
ll contemple, ô rage étrange,
à ses pieds le genre humain,
se ruant, le fer en main,
dans le sang et dans la fange,
où brille l'ardent métal.
Et Satan conduit le bal.
Le veau d'or est toujours debout!
On encense sa puissance
d'un bout du monde à l'autre bout.
Pour fêter l'infâme idole,
rois et peuples confondus,
au bruit sombre des écus,
dansent une ronde folle,
autour de son piédestal!
Et Satan conduit le bal.
Le veau d'or est vainqueur des dieux!
Dans sa gloire dérisoire
le monstre abject insulte aux cieux.
ll contemple, ô rage étrange,
à ses pieds le genre humain,
se ruant, le fer en main,
dans le sang et dans la fange,
où brille l'ardent métal.
Et Satan conduit le bal.
No comments:
Post a Comment