Înţelepciunea ficţiunii - extrase din "Copiii Dunei" (Children of Dune)

Ajuns la a treia carte, ciclul „Dune” începe parcă să se împotmolească în propria intrigă. Firul narativ, excelent condus în „Dune” şi „Mântuitorul Dunei”, se încâlceşte odată cu intrarea în scenă a copiilor lui Paul Muad’Dib. Cu toate acestea, epopeea despre putere şi dreptate, manipulare, loialitate şi înşelăciune continuă să pună dileme morale dintre cele mai interesante pentru dezbatere, în contextul descrierii unei lupte pentru o putere ce oscilează între a sluji o cauză cel puţin aparent nobilă şi a deveni scop în sine. Câteva dintre reflecţiile personajelor sunt la fel de tulburătoare ca şi în cele două cărţi anterioare. Le-am împărţit aici în două categorii, cele ce ţin de un plan mai înalt pe de o parte, şi cugetările politice pe de alta.

I

„Porunca lui Dumnezeu va veni; nu încerca s-o grăbeşti. Dumnezeu îţi va arăta calea, cea de la care alţii vor să se abată.”

„Cei trufaşi nu fac altceva decât să înalţe castele, între zidurile cărora încearcă să-şi ascundă temerile şi îndoielile.” (axiomă Bene Gesserit)

„Tocmai când încercăm să ne ascundem pornirile noastre cele mai secrete, urlă întreaga noastră fiinţă şi ne trădează.”

„Cele mai multe vieţi nu sunt decât o fugă de sine însuşi. Cei mai mulţi oameni preferă adevărurile staulului. Vă vârâţi capetele în iesle şi mestecaţi mulţumiţi până în ziua morţii. Iar alţii vă folosesc pentru propriile lor scopuri. Niciodată nu părăsiţi staulul, niciodată nu ridicaţi capul pentru a fi voi înşivă.”

II

„Situaţia unei populaţii numeroase, dominate de o forţă restrânsă şi puternică, este o situaţie comună în universul nostru. Şi cunoaştem condiţiile majore care pot împinge o asemenea populaţie să se ridice împotriva stăpânirii:
Prima: când masele îşi găsesc un lider. Aceasta este ameninţarea cea mai frecventă la adresa puterii. Puterea trebuie să ţină sub control liderii.
A doua: când masele devin conştiente de existenţa lanţurilor. Masele trebuie să rămână oarbe şi mute.
A treia: când masele întrevăd speranţa ruperii lanţurilor. Masele nu trebuie nici măcar să-şi imagineze posibilitatea descătuşării!”

„O bună guvernare nu depinde niciodată de legi, ci de calităţile personale ale celor ce guvernează. Maşinăria guvernamentală este întotdeauna subordonată voinţei celor care-o administrează. De aceea, cel mai important element al artei guvernării este metoda de alegere a conducătorilor.” (Lege şi Guvernare, Manualul Ghildei Spaţiale)

„Dacă-i îndepărtezi pe cei ce spun lucrurilor pe nume, nu-ţi vor rămâne decât cei care ştiu ce vrei să auzi. Cred că nimic nu poate fi mai nociv decât să putrezeşti în duhoarea propriilor reflecţii.”

„Când foloseşti puterea, trebuie s-o ţii cât mai uşor. Dacă te încleştezi de ea, te înşfacă şi devii victima ei.”

„Deosebirea dintre un ofiţer bun şi unul slab constă în tăria de caracter şi... vreo cinci bătăi de inimă. Un bun ofiţer rămâne la principiile sale în orice situaţie.”