Deratizarea

Morţii-vii ai unei epoci pe care o credeam apusă ne bântuie iarăşi zilele şi ţara. Pentru că, dincolo de realitatea lor personală, toţi cei strânşi în jurul stindardului şobolanului tricefal – psd, pnl, pc – sunt o armată de „zombies”, fantome ale unui imperiu apus, distrugând totul în calea spre putere. Şi dacă în disputa dintre două clanuri mafiote alegi să rămâi deoparte, un Varujan Vosganian, altădată speranţă a dreptei, azi unul dintre groparii ei, te va numi „tupilat”. Dar în amintirea tuturor morţilor celor cincizeci de ani de comunism, a martirilor din decembrie 1989, a victimelor mineriadelor, a celor cenzuraţi, ameninţaţi şi bătuţi, avem datoria de a nu ceda în faţa usl. Nu pentru Băsescu şi ai lui, nu pentru mişcări-fantomă izvorâte din mlădiţa pdl, nu pentru Europa, ci pentru propriile noastre conştiinţe. Chiar dacă clica Iliescu-Năstase-Ponta-Antonescu-Voiculescu pare să controleze totul, e vremea să ne amintim cuvintele lui Churchill, citate în „Jurnalul fericirii” de N. Steinhardt: „Va fi război. Praf şi pulbere se va alege din imperiul britanic. Iar eu simt că întineresc cu douăzeci de ani.” Cât mai avem energie, să luptăm. Şi să ne rugăm ca atunci când ne vor lăsa puterile, mâna lui Dumnezeu să ne susţină. Ce e de făcut? Un singur lucru: FIGHT THEM ’TIL WE CAN’T!