Tuesday, August 11, 2015

Un cântec pe săptămână - George Brassens, „La prière”

N. Steinhardt asocia acest cântec cu o poezie a lui Trakl și, în legătură cu amândouă, scria: „Dumnezeu e pretutindeni, însă de preferință în cele mai neașteptate locuri, acolo unde cu gândul nu gândeai să fie, în locuri și momente cu totul neglorioase și nesolemne! E mai ales pe cruce, adică în locuri de suferință, batjocură și înjosire, ori în locuri modeste, bine tăinuite. Dumnezeu e ciudat, e straniu. (…) Îl atrag situațiile cele mai nepotrivite atotputerniciei Sale. Hristos, zice pastorul german Dietrich Bonhoeffer, ne ajută numai întrucât e slab, întrucât e pe cruce, iar nu pe tronul slavei Sale. Îngerii din cer, coborând pe pământ, L-ar fi căutat pe Hristos în palate și înalte școli, iar El era prin casele vameșilor, curvelor și leproșilor. (…) Brassens a înțeles pe ce orbite se mișcă Hristos (și Maica Sa), ce-i este afin.” (N. Steinhardt, Convorbiri cu Zaharia Sângeorzan și Nicolae Băciuț, Mânăstirea Rohia – Polirom, Iași 2015)

„La prière” este un cântec închinat Maicii Domnului, pentru care cântărețul și poetul francez George Brassens (1921-1981) a folosit fragmente dintr-un poem al lui Francis Jammes (1868-1938), „Les mystères doloureux”, poet francez cu o parte a creației puternic influențată de redescoperirea credinței catolice a copilăriei. Se pare că Brassens ar fi schimbat doar câteva cuvinte, de dragul ritmului. Acompaniamentul și melodia sunt simple, în la minor (acordurile complete, aici: http://www.cours-guitare.net/tablature-priere), textul fiind elementul principal ce se vrea scos în evidență. Mai jos, îl puteți citi în original și într-o traducere versificată în română.


Par le petit garçon qui meurt près de sa mère
Tandis que des enfants s'amusent au parterre;
Et par l'oiseau blessé qui ne sait pas comment
Son aile tout à coup s'ensanglante et descend
Par la soif et la faim et le délire ardent:
Je vous salue, Marie.

Par les gosses battus par l'ivrogne qui rentre,
Par l'âne qui reçoit des coups de pied au ventre
Par l'humiliation de l'innocent châtié,
Par la vierge vendue qu'on a déshabillée,
Par le fils dont la mère a été insultée:
Je vous salue, Marie.

Par la vieille qui, trébuchant sous trop de poids,
S'écrie: "Mon Dieu!" Par le malheureux dont les bras
Ne purent s'appuyer sur une amour humaine
Comme la Croix du Fils sur Simon de Cyrène;
Par le cheval tombé sous le chariot qu'il traîne
Je vous salue, Marie.

Par les quatre horizons qui crucifient le Monde,
Par tous ceux dont la chair se déchire ou succombe,
Par ceux qui sont sans pieds, par ceux qui sont sans mains,
Par le malade que l'on opère et qui geint
Et par le juste mis au rang des assassins:
Je vous salue, Marie.

Par la mère apprenant que son fils est guéri,
Par l'oiseau rappelant l'oiseau tombé du nid,
Par l'herbe qui a soif et recueille l'ondée,
Par le baiser perdu par l'amour redonné,
Et par le mendiant retrouvant sa monnaie:
Je vous salue, Marie.

Spun copilașul care moare lâng-a sa mamă
Pe când zburdă vioi copii cu el de-o seamă
Și pasărea rănită, ce uită vechiul cânt
Când aripa în sânge o trage spre pământ,
Și spun foamea și setea și delirul arzând:
Bucură-te, Marie.

Spun țâncii bătuți iar de bețivul părinte
Și măgarul lovit cu piciorul în vintre,
Osânditul cel zace zdrobit, nevinovat,
Și fecioara vândută ce o au dezbrăcat,
Fiul a cărui mamă ocară a răbdat:
Bucură-te, Marie.

Bătrâna care cade sub prea mare povară
Strigând „Doamne!” Și cel pe care îl doboară
Lipsa iubirii care de mână să-l apuce
Precum oarecând Simon duse-a Fiului Cruce,
Și calul prăbușit sub căruța ce-o duce:
Bucură-te, Marie!

Spun cele patru zări ce lumea răstigniră,
Carnea care-acum piere sau încet se deșiră,
Spun cei ce nu au mâini și cei fără picioare,
Bolnavul operat, gemând când rău îl doare
Și dreptul numărat între cei răi, spun tare:
Bucură-te, Marie

Spun mama care află de fiul vindecat,
Pasărea care puiul căzut l-a ridicat,
Din unda adăpată, iarba cea însetată
Și un sărut pierdut, și dragostea redată,
Săracul ce bănuțul l-a regăsit de-ndată:
Bucură-te, Marie.

Spun măgarul și boul, umbra, iarba uscată,
Sărăcia ce astăzi din nou e alungată,
Copiii pe al căror mormânt prea mărunțel
Sunt numai flori de gheață și-aripi de porumbel,
Virtutea care-nvinge sau n-ajunge la țel:
Bucură-te, Marie.

1 comment: