SOLIDARITATE CU VALERIU GAFENCU!
Cerem primariei Targu Ocna sa nu dea curs presiunilor Institutului Ellie Wiesel si sa nu retraga Sfantului Inchisorilor titlul de cetatean de onoare.
30/01/2013Categorie: Guvernare, administrativ.
Destinatar: Primaria Targu Ocna, Consiliul Local Targu Ocna.
Domnule Primar,
Onorat Consiliu Local,
Am luat cunoștință cu surprindere și indignare de conținutul adresei Nr. 600 / 8.11.2012, transmisă de Institutul Național pentru Studiul Holocaustului în România “Ellie Wiesel”, prin care vi se solicită în mod abuziv si neîntemeiat retragerea titlului de cetățean de onoare, acordat de catre Consiliul Local Târgu Ocna fostului deținut politic Valeriu Gafencu, care este considerat de mulți dintre cei care au studiat fenomenul carceral din perioadele de regim totalitar din România ca un martir și un sfânt al inchisorilor.
Vă supunem atenției punctul nostru de vedere, de care dorim să se țină cont în ședința Consiliului Local în care se va supune discuției solicitarea de reexaminare a calității de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna a fostului deținut politic Valeriu Gafencu.
1. Cu privire la acuzația de “membru al unei organizații fasciste” lansată de reprezentanții INSHREW, vrem să vă aducem la cunoștință faptul că studentul Valeriu Gafencu a fost condamnat de instanțele militare ale regimului antonescian, în cadrul unor ample măsuri de represalii politice aberante, cărora le-au căzut victime zeci de mii de cetățeni români, între care foarte mulți minori, elevi membri ai organizațiilor Frățiile de Cruce. Condamnările aberante la zeci de ani de detenție grea, dictate de aceste instanțe militare care condamnau cetățeni români pentru gesturi simbolice sau nesemnificative în spațiul public după o legislatie absurdă de tip totalitar, aveau scopul de a justifica măsurile abuzive prin care regimul antonescian din acei ani înțelegea să elimine orice opoziție politică, orice manifestare pluralistă în societatea românească. Este cunoscut faptul că regimul Ion Antonescu a dus o consecventă politică de eliminare a adversarilor politici,în mod special a celor legați de Mișcarea Legionară, fie prin execuții sumare, fie prin încarcerarea lor cu condamnări extraordinar de lungi, fie prin trimiterea acestora pe front în prima linie, în operațiunile cele mai periculoase. De altfel, din luările de poziție repetate ale reprezentanților INSHREW, rezultă că aceștia definesc regimul generalului Ion Antonescu dintre 1941 și 1944 ca unul dictatorial, întemeiat pe abuz, pe crime și pe încălcarea celor mai elementare drepturi ale omului, țncadrând ca genocid și crime împotriva umanității represiunile împotriva comunităților evreiești și de etnie romă ca victime ale acestui regim. În aceste condiții, este de neînțeles pentru noi dubla măsură adoptată de reprezentanții INSHREW, care deplâng anumite victime ale regimului antonescian, dar în același timp găsesc justificări sentințelor politice dictate împotriva altor victime, aliniindu-se necondiționat tezelor susținute de de autoritățile represive ale unui regim de tip fascist, obedient Germaniei hitleriste, pe care altminteri îl detestă. De asemenea, în baza celor mai sus arătate, este clar că Valeriu Gafencu nu a fost condamnat de două ori pentru că ar fi fost “membru al unei organizații fasciste”, așa cum eronat se afirmă în documentul INSHREW. În realitate, el a fost condamnat ca adversar politic al unui regim totalitar, și nu pentru apartenența în sine la o organizație fascistă, ci, așa cum spune și sentința citată de INSHREW, pentru “instigare publică” și respectiv “crimă de constituire de asociațiune și activitate legionară, potrivnică ordinei existente în stat” - care după cum am văzut era unul de inspirație fascistă. Ne surprinde maniera neacademică, incompatibilă cu un institut de rang guvernamental, în care reprezentanții INSHREW înțeleg să scoată din contextul juridic și istoric al documentelor anumiți termeni, falsificându-se flagrant sensul.
2. Apartenența lui Valeriu Gafencu la Frățiile de Cruce și Mișcarea Legionară nu poate fi considerată ca apartenență la organizații fasciste în primul rând datorită neacceptării de către aceste organizații a definirii lor ca fasciste, În plus, este de notorietate faptul că Tribunalul de la Nurnberg, instanță penală internațională care a judecat crimele de război și crimele împotriva umanității comise de Țările aderente ale Axei Berlin-Roma și colaboratorii acestora, a scos de sub orice acuzare încă din timpul anchetei preliminare Mișcarea Legionară și pe liderii acesteia refugiați în Occident, aceștia beneficiind timp de 45 de ani de o totală libertate de acțiune și organizare în lumea liberă, editând inclusiv o bogată presă și un curier informativ al Mișcării. Unul din argumentele autorităților penale internationale de exonerare a Mișcării legionare de participare la crime împotriva umanității, a fost tocmai acela că, între 1941 și 1944, legionarii refugiați în Reich au fost deținuți în lagărele naziste ca prizonieri politici, alături de alte categorii aflate în dizgrația hitleriștilor, precum evreii, polonezi ș.a.. Liderul legionar Horia Sima a publicat la Paris, în 1951, lucrarea “Destinee du nationalisme” (Menirea Naționalismului), în care preciza poziția Mișcării Legionare alături de blocul democrațiilor occidentale și suportul acordat acestora în combaterea ofensivei comuniste spre vest.
3. Faptul că Mișcarea Legionară nu a avut un caracter fascist a fost confirmat și după 1990 de mai multe instanțe românești care au acordat foștilor deținuți politici condamnați pentru activitate legionară drepturile cuvenite conform DL 118/1990.
4. Faptul că Valeriu Gafencu “nu a fost niciodată condamnat la închisoare de către regimul comunist”, așa cum se exprimă reprezentanții INSHREW, nu îi poate anula acestuia nici statutul de fost deținut politic și nici incontestabilele fapte de sfințenie, comportamentul său de martir al inchisorilor comuniste. În ultimă instanță, Valeriu Gafencu a fost condamnat tot de un regim totalitar, și atunci când vorbim de încălcarea drepturilor omului, de discriminări și de destine frânte abuziv, considerăm că victimele au dreptul la recunoașterea și considerarea calității lor personale, indiferent de momentul represiunii sau felul regimului totalitar responsabil.
5. De asemenea, considerăm ca intenționat eronată și scoasă din contextul legii interpretarea INSHREW atunci când afirmă că “Legea nr 51/1991 privind siguranța națională a României menționează ... faptul că acțiunile de inspiație legionară reprezintă amenințări la adresa siguranței naționale”. D-lor omit în mod intenționat să precizeze că în articolul 4 al aceleaiși legi se precizează cu privire la art indicat de INSHREW: “Prevederile art. 3 (cel invocate de INSHREW – N.N.) nu pot fi interpretate sau folosite in scopul restringerii sau interzicerii dreptului de aparare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura, garantate prin Constitutie sau legi.” Ori, acordarea post-mortem lui Valeriu Gafencu a titlului de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna, s-a făcut nu pentru apartenența sa la o miscare politică, ci pentru comportamentul lui excepțional față de semenii săi din închisoare, mergând până acolo încât și-a iertat sincer torționarii care l-au dus la moarte.
Vă facem cunoscută pe această cale și mărturia mai multor foști deținuți politici care au împărțit suferința în închisorile politice comuniste cu Valeriu Gafencu, respectiv aceea că deși aflat în ultima fază de boală, acesta a cedat medicamentele sale unui alt deținut politic evreu, Richard Wurmbrandt, pastor neoprotestant. Mărturia este menționată în numeroase cărți și lucrări apărute public în România ultimilor ani, stârnind interesul a numeroşi cercetători şi oameni de cultură. Din mărturiile aflate în „Memorialul Durerii” rezultă că tânărul Valeriu Gafencu a fost considerat un sfânt al închisorii. Nu i se poate pune în sarcină nici o acţiune violentă. Comportamentul lui a fost unul exemplar, de martir al gulagului românesc, fiind susţinut în apariții publice și de personalități precum Dan Puric ori Episcopul Andrei Andreicuț. Aceste mărturii spulberă orice acuzație de fascism și implicit de antisemitism adusă lui Valeriu Gafencu, arătând spiritul de toleranță etnică și religioasă al acestui sfânt al închisorilor așa cum a fost numit în lumea ortodoxă de la noi și de peste hotare, unde i se acordă o cinstire deosebită.
În baza tuturor argumentelor de mai sus, considerăm că decizia Consiliului Local din Târgul Ocna Nr. 17 din 10.02.2009 prin care fostului deținut politic Valeriu Gafencu i s-a acordat postmortem titlul de cetățean de onoare al orașului, este una mai mult decât întemeiată și vă rugăm să nu dați curs reconsiderării ei așa cum cere în mod abuziv INSHREW, folosindu-se de false prezumții și argumente.
Asigurându-vă de întregul nostru sprijin moral,
Semnăm
FUNDAŢIA ION GAVRILA OGORANU Preşedinte - Coriolan Baciu
FEDERAŢIA ROMÂNĂ A FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI LUPTĂTORI ANTICOMUNIŞTI, Preşedinte - Marcel Petrişor, scriitor
ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI BUCUREŞTI Preşedinte - Valentin Cantor FUNDAŢIA MEMORIALUL DURERII Lucia Hossu Longin
Dan Puric - actor
FUNDAŢIA SFINŢII ÎNCHISORILOR Ioan Şuţă
ASOCIAŢIA ROST Preşedinte Claudiu Târziu
Răzvan Codrescu, publicist
FUNDAŢIA ARSENIE BOCA Irina Popescu
FUNDAŢIA SFINŢII MARTIRI BRÂNCOVENI – Marcel Bouroş
Laurean Ţoţa, antreprenor, Bucureşti
Onorat Consiliu Local,
Am luat cunoștință cu surprindere și indignare de conținutul adresei Nr. 600 / 8.11.2012, transmisă de Institutul Național pentru Studiul Holocaustului în România “Ellie Wiesel”, prin care vi se solicită în mod abuziv si neîntemeiat retragerea titlului de cetățean de onoare, acordat de catre Consiliul Local Târgu Ocna fostului deținut politic Valeriu Gafencu, care este considerat de mulți dintre cei care au studiat fenomenul carceral din perioadele de regim totalitar din România ca un martir și un sfânt al inchisorilor.
Vă supunem atenției punctul nostru de vedere, de care dorim să se țină cont în ședința Consiliului Local în care se va supune discuției solicitarea de reexaminare a calității de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna a fostului deținut politic Valeriu Gafencu.
1. Cu privire la acuzația de “membru al unei organizații fasciste” lansată de reprezentanții INSHREW, vrem să vă aducem la cunoștință faptul că studentul Valeriu Gafencu a fost condamnat de instanțele militare ale regimului antonescian, în cadrul unor ample măsuri de represalii politice aberante, cărora le-au căzut victime zeci de mii de cetățeni români, între care foarte mulți minori, elevi membri ai organizațiilor Frățiile de Cruce. Condamnările aberante la zeci de ani de detenție grea, dictate de aceste instanțe militare care condamnau cetățeni români pentru gesturi simbolice sau nesemnificative în spațiul public după o legislatie absurdă de tip totalitar, aveau scopul de a justifica măsurile abuzive prin care regimul antonescian din acei ani înțelegea să elimine orice opoziție politică, orice manifestare pluralistă în societatea românească. Este cunoscut faptul că regimul Ion Antonescu a dus o consecventă politică de eliminare a adversarilor politici,în mod special a celor legați de Mișcarea Legionară, fie prin execuții sumare, fie prin încarcerarea lor cu condamnări extraordinar de lungi, fie prin trimiterea acestora pe front în prima linie, în operațiunile cele mai periculoase. De altfel, din luările de poziție repetate ale reprezentanților INSHREW, rezultă că aceștia definesc regimul generalului Ion Antonescu dintre 1941 și 1944 ca unul dictatorial, întemeiat pe abuz, pe crime și pe încălcarea celor mai elementare drepturi ale omului, țncadrând ca genocid și crime împotriva umanității represiunile împotriva comunităților evreiești și de etnie romă ca victime ale acestui regim. În aceste condiții, este de neînțeles pentru noi dubla măsură adoptată de reprezentanții INSHREW, care deplâng anumite victime ale regimului antonescian, dar în același timp găsesc justificări sentințelor politice dictate împotriva altor victime, aliniindu-se necondiționat tezelor susținute de de autoritățile represive ale unui regim de tip fascist, obedient Germaniei hitleriste, pe care altminteri îl detestă. De asemenea, în baza celor mai sus arătate, este clar că Valeriu Gafencu nu a fost condamnat de două ori pentru că ar fi fost “membru al unei organizații fasciste”, așa cum eronat se afirmă în documentul INSHREW. În realitate, el a fost condamnat ca adversar politic al unui regim totalitar, și nu pentru apartenența în sine la o organizație fascistă, ci, așa cum spune și sentința citată de INSHREW, pentru “instigare publică” și respectiv “crimă de constituire de asociațiune și activitate legionară, potrivnică ordinei existente în stat” - care după cum am văzut era unul de inspirație fascistă. Ne surprinde maniera neacademică, incompatibilă cu un institut de rang guvernamental, în care reprezentanții INSHREW înțeleg să scoată din contextul juridic și istoric al documentelor anumiți termeni, falsificându-se flagrant sensul.
2. Apartenența lui Valeriu Gafencu la Frățiile de Cruce și Mișcarea Legionară nu poate fi considerată ca apartenență la organizații fasciste în primul rând datorită neacceptării de către aceste organizații a definirii lor ca fasciste, În plus, este de notorietate faptul că Tribunalul de la Nurnberg, instanță penală internațională care a judecat crimele de război și crimele împotriva umanității comise de Țările aderente ale Axei Berlin-Roma și colaboratorii acestora, a scos de sub orice acuzare încă din timpul anchetei preliminare Mișcarea Legionară și pe liderii acesteia refugiați în Occident, aceștia beneficiind timp de 45 de ani de o totală libertate de acțiune și organizare în lumea liberă, editând inclusiv o bogată presă și un curier informativ al Mișcării. Unul din argumentele autorităților penale internationale de exonerare a Mișcării legionare de participare la crime împotriva umanității, a fost tocmai acela că, între 1941 și 1944, legionarii refugiați în Reich au fost deținuți în lagărele naziste ca prizonieri politici, alături de alte categorii aflate în dizgrația hitleriștilor, precum evreii, polonezi ș.a.. Liderul legionar Horia Sima a publicat la Paris, în 1951, lucrarea “Destinee du nationalisme” (Menirea Naționalismului), în care preciza poziția Mișcării Legionare alături de blocul democrațiilor occidentale și suportul acordat acestora în combaterea ofensivei comuniste spre vest.
3. Faptul că Mișcarea Legionară nu a avut un caracter fascist a fost confirmat și după 1990 de mai multe instanțe românești care au acordat foștilor deținuți politici condamnați pentru activitate legionară drepturile cuvenite conform DL 118/1990.
4. Faptul că Valeriu Gafencu “nu a fost niciodată condamnat la închisoare de către regimul comunist”, așa cum se exprimă reprezentanții INSHREW, nu îi poate anula acestuia nici statutul de fost deținut politic și nici incontestabilele fapte de sfințenie, comportamentul său de martir al inchisorilor comuniste. În ultimă instanță, Valeriu Gafencu a fost condamnat tot de un regim totalitar, și atunci când vorbim de încălcarea drepturilor omului, de discriminări și de destine frânte abuziv, considerăm că victimele au dreptul la recunoașterea și considerarea calității lor personale, indiferent de momentul represiunii sau felul regimului totalitar responsabil.
5. De asemenea, considerăm ca intenționat eronată și scoasă din contextul legii interpretarea INSHREW atunci când afirmă că “Legea nr 51/1991 privind siguranța națională a României menționează ... faptul că acțiunile de inspiație legionară reprezintă amenințări la adresa siguranței naționale”. D-lor omit în mod intenționat să precizeze că în articolul 4 al aceleaiși legi se precizează cu privire la art indicat de INSHREW: “Prevederile art. 3 (cel invocate de INSHREW – N.N.) nu pot fi interpretate sau folosite in scopul restringerii sau interzicerii dreptului de aparare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura, garantate prin Constitutie sau legi.” Ori, acordarea post-mortem lui Valeriu Gafencu a titlului de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna, s-a făcut nu pentru apartenența sa la o miscare politică, ci pentru comportamentul lui excepțional față de semenii săi din închisoare, mergând până acolo încât și-a iertat sincer torționarii care l-au dus la moarte.
Vă facem cunoscută pe această cale și mărturia mai multor foști deținuți politici care au împărțit suferința în închisorile politice comuniste cu Valeriu Gafencu, respectiv aceea că deși aflat în ultima fază de boală, acesta a cedat medicamentele sale unui alt deținut politic evreu, Richard Wurmbrandt, pastor neoprotestant. Mărturia este menționată în numeroase cărți și lucrări apărute public în România ultimilor ani, stârnind interesul a numeroşi cercetători şi oameni de cultură. Din mărturiile aflate în „Memorialul Durerii” rezultă că tânărul Valeriu Gafencu a fost considerat un sfânt al închisorii. Nu i se poate pune în sarcină nici o acţiune violentă. Comportamentul lui a fost unul exemplar, de martir al gulagului românesc, fiind susţinut în apariții publice și de personalități precum Dan Puric ori Episcopul Andrei Andreicuț. Aceste mărturii spulberă orice acuzație de fascism și implicit de antisemitism adusă lui Valeriu Gafencu, arătând spiritul de toleranță etnică și religioasă al acestui sfânt al închisorilor așa cum a fost numit în lumea ortodoxă de la noi și de peste hotare, unde i se acordă o cinstire deosebită.
În baza tuturor argumentelor de mai sus, considerăm că decizia Consiliului Local din Târgul Ocna Nr. 17 din 10.02.2009 prin care fostului deținut politic Valeriu Gafencu i s-a acordat postmortem titlul de cetățean de onoare al orașului, este una mai mult decât întemeiată și vă rugăm să nu dați curs reconsiderării ei așa cum cere în mod abuziv INSHREW, folosindu-se de false prezumții și argumente.
Asigurându-vă de întregul nostru sprijin moral,
Semnăm
FUNDAŢIA ION GAVRILA OGORANU Preşedinte - Coriolan Baciu
FEDERAŢIA ROMÂNĂ A FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI LUPTĂTORI ANTICOMUNIŞTI, Preşedinte - Marcel Petrişor, scriitor
ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI BUCUREŞTI Preşedinte - Valentin Cantor FUNDAŢIA MEMORIALUL DURERII Lucia Hossu Longin
Dan Puric - actor
FUNDAŢIA SFINŢII ÎNCHISORILOR Ioan Şuţă
ASOCIAŢIA ROST Preşedinte Claudiu Târziu
Răzvan Codrescu, publicist
FUNDAŢIA ARSENIE BOCA Irina Popescu
FUNDAŢIA SFINŢII MARTIRI BRÂNCOVENI – Marcel Bouroş
Laurean Ţoţa, antreprenor, Bucureşti
ASOCIAŢIA ORTODOXIA TINERILOR – Emil Bălan
ASOCIAŢIA CIVIC MEDIA, Victor Roncea
MIŞCAREA NAŢIONAL CREŞTINĂ (BASARABIA) – Sergiu Laşcu
Nicolae Purcărea, meşter popular, fost deţinut politic, fost luptător
în rezistenţa armată din Munţii Argeşului, Braşov
Dumitru Comşa, fost deţinut politic, Bucureşti
Arhimandrit Justin Pârvu, fost deţinut politic, Mănăstirea Petru
Vodă-Neamţ
Petre Petre, fost deţinut politic, fost luptător în rezistenţa armată
din Munţii Buzăului, Buzău
Aurel Vlad, fost deţinut politic, New-York, SUA
Prof. univ dr. Gheorghe Buzatu, Universitatea Iaşi
FUNDAŢIA GEORGE MANU – Nae Roşca
Prof. univ. dr. Corneliu Ciucanu, Universitatea Iaşi
ASOCIAŢIA URMAŞILOR LUPTĂTORILOR ANTICOMUNIŞTI – preot Marius
Vişovan
http://www.petitieonline.ro/petitie/15580150/semneaza
9 comments:
Valeriu Gafencu n-a avut noroc cu epoca in care a trait dar nici nu a evitat problemele prin aderarea la Fratia de cruce. Aceasta reprezenta tineretul Miscarii legionare sau a Arhanghelui Mihail, o organizare radicala, nu tocmai toleranta si democratica, cu origine religioasa. Prin chiar prisma originii si ideologiei ei, ea nu (putea) suporta anticrestinismul iar marea majoritate a membrilor sau simpatizantilor ei erau antisemiti. A nega astazi acest lucru este ipocrizie, reavointa sau, in cel mai fericit caz, naivitate. Valeriu Gafencu s-a aflat deci in acest cerc intr-un moment tulbure istoric, ce si cum gandea dumnealui atunci nefiind neaparat la fel cum a putut gandi apoi in inchisoare, evoluand si in varsta si, probabil, in mentalitate intre timp. Nu vad deci cu ce merita sa fie cetatean de "onoare", care presupune un merit, si nici macar considerat martir sau sfant, ci doar o victima a unui abuz, cert major, caci, daca era complet inocent in momentul arestarii, oprimarea libertatii de opinie reprezinta un grav abuz. Insa de la victima la martiriu, trecand prin cetatenia de onoare, este drum lung. Cat despre sfintire, sa fim seriosi .. omul a continuat in ideologia lui si in inchisoare, oricum nu avea de ales, si a imbracat singurul costum disponibil.
LR
Tie iti place din ce in ce mai mult in ultima vreme sa vorbesti fara sa cunosti faptele. La asta te asemeni cu alt "comentator" din zona, asa ca ma astept ca in curand sa critici carti pe care nu le-ai citit, cantece pe care nu le-ai ascultat, tablouri pe care nu le-ai vazut. In plus esti incoerent in idei. Pai ori "ce si cum gandea dumnealui atunci nefiind neaparat la fel cum a putut gandi apoi in inchisoare, evoluand si in varsta si, probabil, in mentalitate intre timp", ori "a continuat in ideologia lui si in inchisoare". Trebuie sa te hotarasti, chiar cand bati campii.
Nu intru in discutia despre miscarea legionara. Fratia de Cruce era concentrata mai mult pe caracterul moral si cultural si mai putin pe cel politic. Cel ucis de un regim nedrept e socotit martir. In plus, e vorba despre comportamentul exemplar al lui Valeriu Gafencu in inchisoare. Desi pe moarte, i-a dat medicamentul care ii putea salva viata altui detinut (evreu, apropo, ca s-o lamurim si cu antisemitismul). In plus, omul a scris si a comunicat prin viu grai cu altii, care au depus marturie despre viata si invatatura lui in Hristos. Daca ai fi citit toate acestea, poate nu ai mai fi scris despre cum "a continuat in ideologia lui". Sfintenia lui e marturisita de multi oameni atasati Bisericii. Cum nu te numeri printre acestia, nu vad cu ce ar putea sa te deranjeze. Iar cetatenia de onoare i-a fost data de cei din orasul unde a patimit (unul dintre ele). Cineva doreste sa i-o retraga si cei care cred ca o merita protesteaza. Atat.
LR: valeriu gafencu putea fi, pana la intrarea in inchisoare, nu ucenic in Fratiile de Cruce ci beria sau torrquemada. Pe noi ne intereseaza martiriul lui crestin, recunoscut si transmis de cei care au patimit alaturi de el, indiferent de nationalitate, religie, orientare politica. Viata lui transfigurata de credinta, pocainta, suferinta. De ce? Pentru "simplul" motiv ca talharul cel bun a fost primul care a mers in rai, alaturi de Hristos!
@LR: Ti-am inteles punctul de vedere... de ceva vreme. Nu ti-l public. Aici ne cinstim sfintii, daca ai de gand sa-i ponegresti cauta alta platforma.
Unui anonim nepublicat, care mai inainte semna, dar acum, de furie, a uitat: ortografia e aceeasi pentru toata lumea - sau la tine e ca adevarul, "fiecare cu a(l) lui"?
Nu vrem sfinti in societatea civila pentru ca o dorim laica. Iata si primul ei pericol, probabil tu ai facut mai mult decat patru clase
http://totb.ro/dezbatere-predarea-religiei-in-scoli-ameninta-laicitatea-statului-roman/
Nu stiu cine sunteti "voi" si care e societatea "voastra" civila. Nici nu pot spune ca ma intereseaza in mod deosebit. Iar aici era vorba despre un cetatean de onoare. Stiu, voi l-ati vrea pe Marx. Noi nu!
De ce afirmi ineptii, cine a vorbit de Marx ? Pentru voi cine nu e cu voi e contra voastra ? Nici Marx nu era asa dur. Nu vrem ortodoxie, precum nici alte religii, in institutiile statului, deci nici sfinti cetateni de onoare.
Colectivul neandoctrinatilor - aparatori ai laicitatii
Serban, matale poti sa vrei orice, nu te opreste nimeni. La fel si "voi". Insa aici e o petitie pentru cei care vor altceva. De ce ai simtit nevoia sa te bagi in vorba? Ca eu nu am intrebat pe nimeni ce vrea - am publicat textul unei petitii si, iata, doua mii si ceva de oameni l-au semnat. Vrei altceva? Esti "neAndoctrinat" (sic!) si crezi ca ceilalti sunt indoctrinati? Esti liber, dragul meu. Dar nu te baga in discutii unde nu te-a intrebat nimeni nimic. Toate cele bune!
Post a Comment