Această scrisoare este un
strigăt, un apel disperat la conştiinţa fiecăruia dintre noi. Autorul ei este
unul dintre cei care şi-au plătit ataşamentul faţă de acest neam şi faţă de
valorile lui cu ani petrecuţi în temniţele comuniste. Dar a supravieţuit. Şi
chiar dacă socotesc că pe anumite aspecte din cele scrise mai jos s-ar cuveni
să nuanţăm, în esenţa lui susţin acest strigăt, pentru că vine din pieptul
unuia pe care bolşevismul s-a chinuit să-l nimicească fizic şi moral, dar care
astăzi, împovărat de ani dar neînfrânt, se dovedeşte mai viu decât cei mai
mulţi dintre noi.
Scrisoare deschisă adresată D-lui Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi candidat la preşedinţie
Stimate Domnule Ponta,
De
multă vreme mă bate gândul să mă adresez dvs. în calitate de umil
cetăţean al acestei martirice ţări care se numeşte România, pe care
pretindeţi că o guvernaţi.
Spun martirice
pentru că de 45 plus 25 de ani această ţară se zbate fără succes şi
fără o rază de speranţă la orizont să evadeze din gulagul comunist şi
postcomunist pecetluit de excrementele şi reziduurile emanaţilor
comunisto-securişti, azi deveniţi prin jaf şi corupţie capitalişti
posesori ai unei ţări pe care au scos-o la mezat.
O fac numai în
numele meu, un anonim, aşa cum ar trebui să o facă orice cetăţean care
gândeşte ca mine, şi vă asigur că suntem o puzderie cei care am pus
mălaiul la fiert, iar apa clocoteşte, aşteptând ca demnitatea şi onoarea
să le dea ghes tuturor să rupă o tăcere complice.
Suntem noi,
cei cărora ne pasă că în ţara lor politica este un apanaj al derbedeilor
şi al hoţilor, atotputernici satrapi ai unui popor devenit rob din
răbdare, îngăduinţă sau prostie. De fiecare dată când am purces la scris
am abandonat, lăsându-mă copleşit de scârba si duhoarea pe care o
emite, fără excepţie, întregul clan mafiot, eronat numit clasă politică,
adică o şleahta de golani, mitocani şi analfabeţi puşi pe căpătuială,
cu diplome confecţionate din deşeuri, falsuri, plagiate şi minciuni
plătite din jaful avutului obştesc şi cu sudoarea robilor care trudesc
pentru a vă îmbogăţi.
Crescut şi
educat sub fustele bunicuţei Ilici şi ale mamiţicăi Bombonel, aţi
devenit un cârlan demn de înaintaşii care v-au format, pe care îi
plagiaţi de câte ori aveţi ocazia, nu pentru o teză de doctorat, ci
pentru a pune în practică hidoşenia unei politici antistatale.
Vă avertizez
că minciunile pe care le emiteţi o dată cu respiraţia nu mai ţin la
popor. Ele sunt străvezii, ca şi întreaga dvs. persoană şi
personalitate. Vedem prin dvs.! Scuzaţi-mă, oricât m-aş coborî, nu pot
să folosesc bă-ul şi fă-ul. Îmi lipseşte diploma de doctor
care v-a fost acordată după ce v-aţi molestat tatăl muribund şi aţi
fugit la Paris, vagabond şi gigolo prin gările şi mahalalele oraşului-lumină, uşurând portofelul unor bătrâne în aşternuturile cărora v-aţi strecurat etc., etc.
Nu vreau să
mai insist asupra faptelor dvs. de glorie care v-au adus calitatea de
ofiţer acoperit, cum ar fi sinuciderea asistată a procurorului Panait.
Îmi permit să folosesc un cuvânt al argoului dvs.: "mucles" - nimeni nu
ştie nimic.
Scrisoarea
D-lui Liiceanu m-a trezit. Jos pălăria! Şi dacă domnia sa, cu eleganţa
stilului care îl caracterizează, s-a hotărât să strice orzul pe gâşte,
atunci şi eu, care, departe de a fi o personalitate sau un intelectual,
îndemnat numai de jalea acestor anonimi din care fac parte, adică din
plebea de care va bateţi joc, călcând-o in picioare, pentru ca nu s-a
trezit încă din satanizarea celor 45 de ani de comunism plus alţi 25 de
ani pierduţi cu aşa-zisa democraţie luminată impusă de tătucul Ilici şi
de Securitate poporului care continuă să lingă mâna celor care l-au
lovit ieri şi care azi îi oferă circul arenei politice fără drepturi şi
fără pâine, m-am decis să îmi iau îndrăzneala de "a arunca mărgăritare
porcilor".
Recunosc,
cuvintele mele nu sunt tocmai mărgăritare; sunt cuvintele unui fost
deţinut politic trecut prin laboratoarele gulagului comunist, iar asta
îmi dă dreptul să acuz, să mă iau la trântaă cu voi, cu emanaţii, care
sunteţi politicienii socialişti de astăzi. Totodată, mă simt îndemnat să
cer scuze rasei porcine cu care v-am asemănat din pricina troacei din
care vă hrăniţi. Diferenţa constă în faptul că dvs. vă bălăciţi
permanent în troacă şi vă ies pe gură numai lături, pe care le vomaţi
înecând demnitatea unui popor cu o istorie milenară.
"Trezeşte-te, naţiune! Somnul tău naşte monştri".
Laşitatea,
apatia, scârba, neimplicarea şi neparticiparea la vot, tăcerea noastră,
asigură victoria lor, a monştrilor fără Dumnezeu care ne guvernează
devorând un popor îngenuncheat, ce-şi cere iertare pentru neputinţa şi
sărăcia la care a fost adus: "Vă rugăm să ne iertaţi, nu producem cât
furaţi!".
Este adevărat
că, în afară de minciună, improvizaţie şi tupeu, prima dvs. datorie este
acoperirea jefuitorilor şi corupţilor al căror şef sunteţi şi care
sălăşluiesc în politica socialistă ca în sanul lui Avraam, fără teama,
fără griji. Am avut bucuria vieţii mele când la meeting-ul
ceauşist organizat cu ocazia zile dvs. de naştere, "Ponta Galacticul"
sau "Ponta apare, soarele rasare”, am auzit un taximetrist numindu-vă pe
româneste "testicul cu ochelari". Este cea mai potrivită şi plastică
imagine, care vă reprezintă întru totul în permanentul orgasm pe care îl
trăiţi ca prim-ministru sau imaginându-vă preşedintele unui popor de
robi la discreţia apetitului dvs.
În rest...
"Ponta este pentru noi Ceauşescu doi", cu singura diferenţă că, în locul
şmecheriei lui native, la dvs impresionează un cretinism nativ de golan
miştocar.
Naţiunea se
trezeste încet, dar sigur, şi veţi simţi pe propria dvs. piele cum aţi
reuşit performanţa de a transforma nişte bieţi oameni paşnici în nişte
bestii dezlănţuite, atunci când mămăliga va face explozie, spre
surprinderea celor ce nu mai cred acest lucru.
Regret şi îmi
cer scuze că m-am lăsat furat de sentimente şi m-am abătut de la
eleganţa D-lui Liiceanu, căruia ii sunt recunoscător şi îi mulţumesc,
aşa cum le-aş mulţumi tuturor acelor intelectuali care, abandonând
literatura de sertar şi buncărele, ar ieşi în arenă, făcând primii paşi
spre elitismul căruia îi simţim lipsa. Numai fiind împreună vom
reprezenta o forţă. Altfel, unul câte unul porcii ne vor devora.
Obsesia,
spaima şi coşmarul mafioţilor puscăriabili este Traian Băsescu, pentru
că a reuşit să pună pe picioare justiţia, pe care voi speraţi să o
sugrumaţi o dată cu dispariţia lui de la Cotroceni.
"Trezeşte-te, naţiune! Somnul tău naşte monştri!".
Iată, pe scurt, bilanţul realizărilor guvernului de nababi socialişti al căror prim-tartor sunteţi:
1. România, ţara emanaţilor.
2. România,
ţara baronilor pesedişti - capete ale unui socialism mafiotic care a
dus la colaps o ţară care era considerată Grădina Maicii Domnului.
3. România, ţara politicienilor interlopi care au luat cu asalt statul de drept, poporul, constituţia şi justiţia.
4. România,
ţara lui Voiculescu, nababul hoţilor, erou popular al Securităţii, care
este la originea tuturor tunurilor agricole, forestiere, industriale şi
imobiliare care au sabotat economia naţională.
5. Economia
la pământ. Datoria publică a crescut de 5 ori. Se fac împrumuturi
pentru plata pensiilor şi a salariilor. Avem cea mai abruptă cădere din
UE. Din primul loc, am ajuns recordul ultimului!
6. Învăţământul şi educatia la pământ.
7. Agricultura la pământ.
8. Când
vom începe să plătim cadoul pomenilor electorale, vom avea surpriza
unei sume de ordinul miliardelor de lei furate din buzunarul poporului,
care va fi obligat sa suporte consecinţele: noi impozite şi taxe.
9. România,
ţara în care proasta guvernare este dominată de amatorism,
incompetenţă, hoţie, tupeu, ură, prostie, aroganţă, bădărănie, mojicie,
şantaj şi nesimţire. Acestea toate sunt valuta forte a unei ţări
neguvernate şi neguvernabile, conduse de arhitecţii distrugerii şi
desfiinţării statului de drept.
10. Bascularea între valorile occidentale şi cele ruso-asiatice, cu înclinarea spre cele din urmă.
11. România,
ţara în care serviciile secrete, jandarmeria şi poliţia au trecut de
partea puterii, contra celor pe care au misiunea să îi apere.
12. Încercaţi,
cu neobrăzarea specifică antihriştilor, să cumpăraţi şi aprobarea
Domnului. Oficialităţile bisericeşti, care întotdeauna au fost dispuse
să se vândă, vă cântă osanale, Domnule Ponta. Cei cu frică de Dumnezeu,
clerul şi duhovnicii, vă vor cânta însă prohodul, fără îndoială.
13. Ne
paşte întoarcerea la trecutul funest, dispariţia opoziţiei, a
libertăţii presei şi întronarea partidului-stat, cu toate riscurile
interne şi externe.
14. Graba
cu care i-aţi captat pe proscrişii normalului, candidaţi la internarea
şi supravegherea în ospicii de alienaţi mintal, respectiv Vadim Tudor şi
Dan Diaconescu, ne indică disperarea pierderii turului doi.
Trăim în lumea a treia.
"Trezeşte-te, naţiune! Somnul tău naşte monştri!".
Neexercitarea
dreptului de a alege este o găselniţă comodă de a abandona ţara la
discreţia hoţilor care ne conduc spre dezastru, care îşi vor manifesta,
ca de obicei, dexteritatea în furtul electoral, cu sprijinul
necondiţionat oferit de absenteişti.
Scuza invocată
- "Nu avem cu cine vota!" - nu este reală şi valabilă. Aşa cum am mai
spus, printre tonele de steril se vor găsi şi pepite, care, adunate şi
susţinute, vor alcătui speranţa viitorului.
Este o
laşitate abandonarea singurului drept care ne-a mai rămas şi pe care nu
ni l-au putut fura. Cred că cei care se consideră de dreapta ar trebui
să ştie că dreapta nu a dat niciodată dovadă de laşitate refuzând lupta,
chiar cu riscul de a pierde. Ea a fost şi a rămas întotdeauna loială
principiilor sale. La aceste alegeri se dă lupta pentru supravieţuirea
sistemului mafiot, înfrângerea statului de drept şi aderarea la
contraofensiva lui Putin pentru destabilizarea Europei. Furtul şi orice
mijloace abjecte vor fi folosite pentru triumful primului stat mafiot. Iar hoţii vor striga: "Hotii!", conform obiceiului.
Aceştia sunt monştrii pe care i-am creat prin abandonarea drepturilor noastre democratice şi neimplicare, prin somnul nostru.
"Trezeşte-te, naţiune! Somnul tău naşte monştri!".
Somnul tău
înseamnă triumful lor, al monştrilor care aduc prin jaf sărăcia, mizeria
şi dezgustul social al abandonului familiei. Tineretul nu are de ales
decât să plece şi să slugărească la străini pentru a-şi realiza
aspuraţia de mai bine – muncitori, profesori, ingineri, doctori sunt
obligati să îşi abandoneze ţara şi familia pentru a avea pe aiurea un
trai decent şi pentru a-şi putea educa mai bine copiii.
Mândrul
prim-ministru şi-a manifestat din plin, precum o halbă de bere cu guler
care dă pe dinafară, dispreţul faţă de dreptul fundamental al românilor
din afara graniţelor ţării de a vota. Cei care pentru a câştiga decent o
pâine şi-au abandonat familia şi calificarea pentru un salariu modest
de necalificat, pe care nu îl pot obţine după ani de studii pentru o
diplomă în ţara de baştină. Am văzut cu ochii noştri dispretul
huliganilor care reprezentau Ministerul de Externe. Aceşti sabotori ai
democraţiei se considerau diplomaţi.
Deşi banii
trimişi acasă salvează economia şi bugetul, guvernul consideră ca ei au
deschis ochii şi nu mai fac parte din gloata spălata la creier, uşor de
păcălit, care votează orbeşte. În ţară, cota unui vot se ridică la
derizoria sumă de 50 de lei, după care urmează 4-5 ani de văicăreală
penibilă şi cerşitul, implorând mila celor pe care inconştient i-au
votat. Votul nostru sta în mâna unui popor bolnav, masochist, care îşi
va vota totdeauna călăul. 40% dintre români l-au votat pe puşlamaua de
Ponta pentru preşedinţie, adică au ales libertatea şi supremaţia
hoţilor, desfiinţarea statului de drept, paralizarea justiţiei. Iată
lipsa de discernământ a celor cărora li s-a promis totul şi nu vor primi
nimic, care nu înţeleg că urmează dezastrul. Pomanagii care aşteaptă o
linguriţă din coliva unui stat în colaps, un nimic aruncat în scârbă de
cei care ne vând tara, viitorul nostru şi al copiilor noştri, pe zeci de
milioane de euro, ce le vor îngroşa lor conturile aflate la adăpost în
ţările paradisului fiscal.
Pentru tine personal, nimic. Sărăcie. Asta este tot ceea ce îţi poate oferi mărinimosul Ponta: vorbe goale şi dezastru.
Asta este,
Domnule Ponta, "schimbarea până la capăt" cu care ne amenintaţi:
schimbarea constituţiei, schimbarea codului penal, schimbarea legilor,
pentru a îngrădi libertatea presei şi a liberei exprimări, legiferarea
furtului, pentru a consfinţi libertatea politicienilor de a-şi însuşi şi
de a dispune după bunul lor plac de avutul obştesc şi de toate avuţiile
statului, garantarea sută la sută a imunităţii miniştrilor şi
demnitarilor pentru delicte de furt care depăsesc milionul de euro (cele
sub un milion nemaifiind considerate, pentru ei, delicte!). În faţa
legii hoţii vor avea întotdeauna câştig de cauză. Justiţia devine
obligatorie numai pentru robi. Politicienii sunt intangibili.
Ăsta este sloganul dvs.: "Schimbare până la capăt", pentru a deveni un stat mafiot. "Progresul şi bunăstarea" reprezintă minciuna până la capăt, pentru că nu vă preocupă decât bunăstarea dvs. personală şi de grup mafiot.
Vreţi să uniţi
România prin dezbinare şi aţi reuşit. Ticăloşia comunismului continuată
de PSD este tocmai faptul că a reuşit să ne dezbine.
Acum, după
rezultatul primului tur, consider o crimă de trădare naţională
neprezentarea la urne. Chiar dacă nu sunt partizan al D-lui Klaus
Johannis, pentru a putea spera măcar la o gură de aer curat, nu avem
încotro: toţi trebuie să ne asumăm riscul, spunând NU hoţilor, chiar de
ar fi să cădem din lac în puţ incercând să dăm o şansă viitorului.
Nu poate fi
considerat cetăţean acela care aşteaptă şi pretinde să i se dea totul
fără nici o obligaţie sau datorie din partea sa faţă de ţara în care s-a
născut, s-a format şi trăieşte, pe care noi odinioară o numeam Patrie
şi eram gata să murim pentru a o servi şi apăra. Comunismul a fabricat
şi ne-a lăsat moştenire omul nou, o specie de apatrizi care aşteaptă un
tătuc să le dea mură în gură. Urmează turul 2. Ce ne aşteaptă?
Ce mai putem aştepta de la un preşedinte sortant?
- Îndemnul la sprijinirea lui Klaus Johannis pentru a înlatura pericolul pe care îl reprezintă Victor Ponta pentru ţară
- sau ignorarea şi continuarea politicii de claustrofobie.
Ce putem aştepta de la celelalte partide?
- Partidele de dreapta - continuarea politicii sinucigase de desolidarizare
- sau, in
ceasul al 12-lea, abandonarea orgoliilor - solidarizarea şi sprijinirea
lui Klaus Johannis pentru a încerca stoparea dezastrului pesedist.
Acestea sunt anemicele posibilităţi care ne-ar mai putea face să sperăm.
Totul depinde
de aşa-zisa dreaptă, dacă va considera că principalul adversar al ţării
este Victor Ponta, un pericol care trebuie stopat, şi în special de
electoratul care va avea posibilitatea de a alege între a fi cetăţean
sau a rămâne un nedemn apatrid ce-şi condamnă ţara, copiii şi viitorul
Răsăritului care ne-a adus întotdeauna bezna.
Domnule Victor
Ponta, dacă, contrar demonstraţiilor de circar cu care încercaţi să ne
convingeţi făcând cruce şi bătând metanii, acum, în ceasul ultim, v-aţi
aminti de tâlharul de pe cruce, pocăindu-vă... v-aţi face bagajul şi aţi
pleca.
Ne-am ruga şi
pentru dvs. tot aşa cum ne rugăm şi pentru iertarea acestui neam al
nostru care, fără să judece, ne cufundă zi de zi, prin apatie,
inconştienţă şi indiferenţă, tot mai adânc în smoala iadului pământesc.
Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!
"Trezeşte-te, naţiune!". Răul urmează să vină!
Cu noi este Dumnezeu!
V.J.I.