Un cântec pe săptămână - Ionică Minune şi Petrică Andrei, "Swing de Ionică"

Ionică Minune nu este o prezenţă nouă la întâlnirea noastră muzicală, însă astăzi vă propun varianta jazz a marelui acordeonist. De fapt este vorba despre jazz manouche, acel stil al cărui reprezentant de vârf a fost chitaristul Django Reinhardt, şi care îmbină jazz tradiţional cu elemente de muzică ţigănească. În cazul de faţă, acordeonul aduce nota de stil lăutăresc şi se află în centrul compoziţiei. "Swing de Ionică" este compusă, după cum o spune numele, de Ionică Minune şi apare pe albumul lansat anul acesta de el împreună cu pianistul Petrică Andrei, "Good Friends". Discul este un deliciu, pe care, pe lângă compoziţiile originale găsim şi piese de sus-amintitul Django Reinhardt, Dizzy Gillespie şi alţii. Filmarea pe care o vedeţi aici este un playback, dar oferă o idee despre tehnica excelentă a instrumentiştilor. Din păcate Corina Chiriac, realizatoarea emisiunii, nu pare să ştie cu cine are de-a face. A spune într-o asemenea combinaţie "Petrică Andrei şi taraful" este ca şi cum la un concert în care îşi unesc forţele Malmsteen şi Vai ai spune "Yngwie Malmsteen şi formaţia lui", eventual şi înainte de a fi cântată o piesă a lui Steve Vai. Trecem însă pe acestea pentru a ne bucura de acest swing cu accente lăutăreşti, pe care după enunţarea temei la acordeon, acelaşi acordeon, vioara, chitara şi pianul improvizează pornind de la ea, apoi acordeonul reia tema urmată de alternanţe de câte 4 măsuri de solo de tobe cu 4 măsuri de improvizaţii scurte ale aceloraşi instrumente. Iar finalul în crescendo este o explozie de virtuozitate care şi încheie piesa. Dacă vreţi să săriţi peste introducerea destul de neinspirată, muzica începe de la secunda 42.

Pe albumul despre care vorbeam (deci şi pe înregistrarea audio care se aude aici), Ionică Minune şi Petrică Andrei sunt acompaniaţi de Costel Niţescu (vioară), Jean Stoian (chitară), Răzvan Cojanu (contrabas - nu apare în filmare) şi Laurenţiu Ştefan (tobe).