Saturday, June 6, 2015

Un cântec pe săptămână - Coverdale/ Page, "Take Me for a Little While"



În 1993 a apărut primul şi unicul album al unui "parteneriat" pe care puţini l-ar fi crezut posibil. Într-adevăr, de-a lungul anilor dinspre Led Zeppelin spre Whitesnake au fost lansate înţepături şi critici acide. Robert Plant l-a criticat adesea pe David Coverdale, despre care a spus că e doar un palid imitator - remarcă alimentată şi de "transformarea" lui Coverdale în blond - , în timp ce Jimmy Page, ţinându-i isonul, l-a ridiculizat pe chitaristul Adrian Vandenberg când acesta, într-un concert, a cântat la chitară cu arcuşul, metodă "brevetată" de Page. Şi care, fie vorba între noi, e un simplu artificiu. Şi totuşi, în 1991 David Coverdale şi Jimmy Page au făcut echipă. Lucrurile l-au înfuriat cumplit pe Plant şi au avut loc noi schimburi de replici. Important rămâne însă albumul "Coverdale-Page", o adevărată bijuterie şi, spun multe voci, cel mai bun lucru pe care l-a făcut chitaristul în afară de Led Zeppelin (nu că ar fi făcut prea multe, ce-i drept!) Aproape că nu ştii ce cântec să alegi: excelentul "Pride and Joy", ales ca single la vremea lui, "Absolution Blues" sau acel heavy-metal zeppelinian de pe "Whisper a Prayer for the Dying"? M-am hotărât pentru balada "Take Me for a Little While" pentru că, tocmai prin simplitatea ei, pune cel mai bine în evidenţă calităţile celor doi muzicieni. Avem o structură clasică de tipul strofă-refren cu solo intercalat şi cu alternanţa între acustic şi electric. Armonia simplă lasă loc vocii, aflată în forma cea mai bună şi împănată de blues, să se desfăşoare, meditaţia străbătută de o undă de tristeţe capătă un plus de adâncime datorită viorilor care intră la refren şi mai apar, insinuante, pe ici, pe colo, iar micile variaţii ies cu atât mai bine în evidenţă cu cât linia melodică este cantabilă şi uşor de reţinut. Solo-ul este construit în jurul motivului melodic ce apare şi la refren, foarte firesc, organic. Ca un fapt divers, deşi cei doi au beneficiat de o trupă completă, pe "Take Me for a Little While" Page face şi basul. În mod normal nu aş fi pus clipul, ca să nu vă distrag de la audiţie. Dar, în ciuda clasicelor clişee cu femei cu aripi şi a cadrului amuzant-ridicol cu Coverdale care nici la masa încărcată nu se poate lipsi de microfonul al cărui cablu se vede printre farfurii, cred că imaginile cu Page făcând solo-ul pe platforma de lift în urcare fac toţi banii. Tot ca fapt divers: în topuri albumul a avut o evoluţie mediocră, iar turneul american plănuit după lansare a fost anulat din cauza vânzărilor de bilete sub aşteptări. N-ai cu cine!

 

3 comments:

alexander said...

Yardbirds se pune? :) Sau te refereai doar la perioada post-LedZep?
("cel mai bun lucru pe care l-a făcut chitaristul în afară de Led Zeppelin.nu că ar fi făcut prea multe, ce-i drept!)

Paul Slayer Grigoriu said...

Post-LedZep, evident.

Donkeypapuas said...

Tema videoclipului mi s-a părut foarte interesantă. Un nefericit bântuit de coşmarul vieţii sale, fomeile. Care veneau cu ferocitate şi-i mâncau toţi dolarii din cont de a rămas cu castelul gol.